Până acum doi-trei ani numai marile vedete ale ecranului sonor şi artiştii imortalizaţi pe plăci de gramofon au avut norocul să-şi asculte singuri vocea.
lntr'adevăr este un farmec deosebit, să te asculţi singur, fie că vorbeşti sau cânţi, fie executând o piesă muzicală la un instrument pe care l-ai învăţat. Având in vedere aceasta, industria străină şi-a dat toată osteneala ca să găsească un procedeu de imprimat plăci, pentru marele public. Metoda de imprimare a plăcilor de gramofon, pe care le cunoaştem din comerţ, e foarte complicată şi destul de costisitoare de oarece o matriţă costă câteva zeci de mii de lei şi deci nu poate fi folosită de oricine. S'a căutat atunci un material pe care să se poată imprima direct vibraţiunile sonore şi care apoi să poată reda imprimările făcute. Placa de ceară întrebuinţată pentru imprimări în marile studiouri ale fabricilor de plăci de gramofoane, din care printr'un procedeu gahranoplastic complicat se face matriţele sau stanţele, nu poate fi întrebuinţată pentru redare decât odată sau de două ori, căci imprimările sonore sunt distruse imediat de acul gramofonic. De altfel ceara se topeşte foarte uşor şi deci trebue ţinută la o anumită temperatură. Din cauza aceasta s'au căutat alte materiale cum ar fi plăcile de metal.
Dar bucureştenii au avut ocazia să se convingă în ultimii ani, că aceste plăci au mai multe defecte decât calităţi. Sgomotul acului de gramofon este insuportabil. Dar şi plăcile de gelatină sau cele similare au alte neajunsuri: trebuesc îngrijite special deoarece extrag şi atrag umezeala şi se umfli Sunt supuse unei rapide deteriorări, deşi pentru redare se întrebuinţează ace speciale. In cele din urmă s'a găsit o massă care la tăiere (imprimare) e moale „ca ceara" şi opune deci rezistenţă minimă condeiului de imprimat, iar după aceea poate fi întărită. Această massă este întinsă .pe o placă de carton sau de metal subţire, şi după imprimare, tratată cu chimicale şi supusă la o căldură mare (180°) într'o sobă specială. Prin acest procedeu placa devine tare şi de o durabilitate nelimitată. Chiar dacă e redată de sute de ori, îşi păstrează claritatea sunetului sau vorbei imprimată. Incasabile şi uşoare aceste discuri pot fi expediate chiar în străinătate, cu scrisori şi felicitări vorbite. In urma invenţiei acestor plăci, „Ton studiourile" instalate în străinătate au avut un foarte mare succes. Vocea şi graiul oricărui cetăţean vor rămâne nemuritoare, imprimate in şanţurile acestor discuri. O placă pe care se imprimă acum vocea copilului va rămâne o impresionantă amintire. Aceste discuri prezintă un interes deosebit nu numai pentru elevii şi elevele şcoaiei de canto, muzică şi artă dramatică, prin posibilitatea de o au să se controleze ei singuri, ci şi pentru acei care au învăţat vreun instrument muzical sau au talent Ia canto sau declamaţie şi vor avea bucuria să se asculte.
Sketchurile frumoase vorbite de una sau mai multe nersoane vor constitui de asemenea o distracţie în sânul familiei şi al prietenilor. La Paris. Londra şi Berlin s'a introdus întrebuinţarea acestor discuri pentru scrisori vorbite adresate prietenilor şi mai ales membrilor familiei, transmiţându-se astfel şi expresia adâncă şi de multe ori impresionantă a cuvântului vorbit.
Textul sau piesa muzicală trebue studiată mai dinainte după ceas fel: 3 minute pentru plăcile de 25 cm. diametru şi 2 minute pentru rele de 20 de c.m. diametru. Pentru piesele muzicale luăm ou noi şi pe cel ce ne acompaniază la pian. Fiecare placă poate fi imprimată pe amândouă părţile, aşa că ne pregătim pentru 2 ori 2 minute sau trei minute de fiecare placă ce voim s'o imprimăm.
(articol aparut in "Realitatea Ilustrata", intr-un numar din septembrie 1934)
SURSA fotografiilor (mai putin articolul din revista): Thompsonian
linkul contine si doua fisiere audio, inregistrate dupa un astfel de disc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu