17 februarie 2011

SALVATI TURISMUL! (16 septembrie 1934)



SALVATI TURISMUL! (articol din "Realitatea Ilustrata", 16 septembrie 1934)

Notiunea de turism a început să pătrundă în toate păturile de la noi. Nu numai a turismului ca element sportiv, cum este alpinismul (propunem localizarea numelui în Carpatism) cu escalade acrobatice; ci prin turism se înţeleg călătoriile cu trenul, vaporul, maşina sau pe jos, în grupuri, cu intenţia de cunoaştere a localităţilor nevizitate încă de milioane de ai noştri, cercetarea muzeelor şi a instituţiilor caracteristice fiecărei regiuni sau fiecărei ţări, vizitarea pitorescului, a staţiunilor balneare, dorul de îmbogăţire a cunoştinţeler noastre cu elemente cât mai variate.
Turismul este o şcoală superioară a vieţii, în care omul învaţă a cunoaşte elemente felurite de existenţă, noţiuni de rasă şi de temperament, adaptări la mediu, recapitulări ale istoriei trăite la faţa locului, ciudăţeniile climei, efectele contrastelor. Turismul este distracţia cea mai plină de surprize, care nu decepţionează şi nu plictiseşte.
In afară de cele câteva înşirate avantagii personale ale turiştilor, această tânără ocupaţiune constitue o avuţie naţională, pentru unele ţări de o importanţă capitală pentru noi în plin progres şi în posibilitate de desvoltare folositoare, dacă s'ar pune stavilă, cât mai este timp, elementelor defăimătoare turismului. Căci în vremea din urmă au luat fiinţă o sumedenie de societăţi, împrumutând titluri academice sau universitare, cu scopul de a înşela opinia publică, societăţi înfiinţate sau conduse de tineri nespecialişti şi rău intenţionaţi cum a fost cazul studentului Zamfir, dela „Turismul Universitar" care s'a sinucis în momentul când un grup, căruia îi luase câteva sute de mii de lei, urma să se îmbarce spre Mediterana. Conducătorii „Turismului Universitar" nu sunt la prima lor ispravă. Victima nevinovată a unui cec fals, arestat cu prilejul unei excursii în Egipt, unde cu greu a eşit din închisoare, ar şti să povestească mai multe. Cazuri când excursioniştilor li se ia parte din cele făgăduite în prospectul în momentul înscrierei sau când conducătorii nu se poartă respectos sau cinstit, când îşi petrec vremea în chefuri şi joc de cărţi, când sunt lipsiţi de disciplină, bun simţ şi elan sufletesc - cazuri dintr'acestea nu mai constitue o excepţie, la nouile şi numeroasele societăţi de voiaj. Nimeni n'ar şti să citeze un nume de conducător care să aibe greutate şi să poată fi tras la răspundere. Sub emblema societăţilor se ascund studenţi, tineri fără pricepere şi fără studii, alţii porniţi pe înşelătorie şi profit, dezertori în faţa obstacolelor şi a vieţii, lăsând grupul în voia soartei sau neprezentându-se în momentul plecării, după ce încasaseră banii - cum s'a mai întâmplat.
Publicul încrezător, după câteva păţanii dintr'acestea sau din cele aflate din povestirile victimelor, se abţine de la călătorii. Cu cât numărul societăţilor de voiaj sunt; în creştere cu atât scade numărul înscrişilor. Această pi .porţie inversă ar trebui să de.i de gândit. Autorităţile ar trebui să se sesizeze şi să examineze îndeaproape cine sunt cei ce-şi asumă greaua răspundere a călăuzirii unui grup de oameni prin ţări străine. Ce studii au, ce experienţa de specialitate şi-au însuşit, care este purtarea lor în faţa neprevăzutului. După cum un bolnav sau un împricinat se duce la oameni de specialitate, cu titlu academic drept garanţie, tot asa omul care se predă unei societăţi de turism pentru a fi condus de specialişti în materie, îşi încredinţează soarta în mâna lor. Nume ca Valeriu Mugur, Octavian Mosescu, Ing. Erdez, I. Brebu s'au identificat cu societăţile pe cari le reprezintă. Cine a călătorit cu „România" cu „Europa" „Coasta de Argint", „Realitatea Ilustrată" au devenit turişti convinşi, elemente de propagandă în cercurile lor, călători disciplinaţi la drum, buni camarazi, totdeauna bucuroşi de a întreprinde o excursie care constitue suprema satisfacţie a vacanţei.
Călătoriile în grup formează sufletul, îmbogăţeşte intelectul, cizelează caracterul. Ele dau prilejul de a ne cunoaşte ţara şi vecinii, de a ne deplasa în condiţii eftine şi confortabile pe o zi, o săptămână sau o lună. In noţiunea de turism se cuprind şi curele la staţiunile noastre balneare. Astă vară, pentru prima oară, am avut la noi aproape o mie de străini, poloni şi cehi, atraşi de plajele noastre. E un debut care ar trebui să ne umple de bucurie dar care este prilej de întristare.
Căci aceşti străini, atraşi de reclama plină de făgădueli a unei societăţi din Constanţa, s'au pomenit găzduiţi în camere infecte, bolnavi de stomac din pricina mâncărei de proastă calitate şi decepţionaţi de a nu găsi în localităţile noastre confortul, parcurile şi sportul anunţate în prospectele scrise anume pentru dânşii în limba lor. Nici împotriva acestor duşmani ai turismului nu s'au luat măsuri, nici o autoritate de control — credem ca mai există pe la ministerul de Externe - nu s'a sesizat. La anul nu vom mai avea picior de străin pe la noi, aceştia îndreptându-se pe coastele Adriaticei, unde la preţ egal găsesc confortul occidental -
E la fel de important pentru noi ca străinii să ne viziteze ţara şi să ne cunoască bogăţiile, după cum folositor pentru noi este să cunoaştem viaţa din occident, frumuseţile din orient şi ţinuturile noastre pitoreşti pe care avem prilejul să le vizităm prin călătoriile colective.
R. MADELEINE

2 comentarii:

  1. noroc ca niste ani mai tarziu se nastea intr-un judet subcarpatic o Mare Duamna.

    RăspundețiȘtergere
  2. Citind articolul mi-am dat seama ca nu avem nici o sansa... e trist. Pana nu vine o mana de fier nu se va rezolva nimic. Si cum nu prea sunt...

    RăspundețiȘtergere