31 iulie 2009

Pag. 37-38


Pe_la_inceputul lui August 1902 moare in închisoarea Vacaresti excrocul Andronic.
Câteva zile înainte de moarte a încercat sa se sinucida cu o solutie mercuriala, dar observat la timp a fost impiedecat.
Intr'o zi Andronic s'a plâns de dureri de cap, apoi s'a prabusit. Peste câteva ore si-a revenit in fire, insa cand a vazut pe judecatorul de instructie venit sa-i zmulga secretul ascunzatoarei presupuse unde isi are banii, a cazut din nou si a murit.

30 iulie 2009

Pag. 35-36



Partidul junimist tine un congres in sala teatrului Lyric. Au venit delegati din toata tara si s'au rostit discursuri cu tendinta de a impresiona opinia publica si a o lasa sa creada cum ca junimistii vor urma liberalilor la putere, Dar opinia publica nu a ramas de loc impresionata.

Acum cateva cuvinte spre arata cum a intrat in scena politica d. J. Th. Florescu, ajuns, la un moment dat, unul dintre cei mai puternici electori ai Capitalei.
D. Florescu devenise "om al zilei" ca judecator de instructie, felul sau de a ancheta pe banuiti, manoperile si toate sireteniile ce întrebuinta spre a descoperi crimele, ii creiase legenda.
Imi amintesc ca, odata pe când ancheta o ceata de tigani acuzata ca omorâse, s'a gândit sa înspaimânte pe arestati deghizându-se într'o noapte in stafie.
In adevar, într'o noapte brazdata de tunete si fulgere, judecatorul Florescu apare în odaia unde dormeau tiganii, înfasurat într'un cearsaf alb. Desteptati din somn în zgomotul unor tingiri ciocnite de din afara de catre gardiani, tiganii aud vocea sepulcrala a stafiei acuzandu-i si amenintandu-i cu moartea.
Tiganii, in spaima lor nocturna, crezând ca, în adevar, sufletul victimei a venit sa'i sugrume, au cazut in genunchi si au marturisit crima.
Faima judecatorului de instructie Florescu era atât de mare, în cât cele doua partide din opozitie se bateau care mai de care, sa-1 cucereasca. Atat Nicolae Filipescu, cât si Gheorghe Cantacuzino puneau un mare pret ca sa-l aiba.

29 iulie 2009

Pag. 33-34




Prin_ajutorul apei lui de aur si cu concursul catorva agenti, atragea in cursa pe naivi ; acestora le cerea cateva monede de aur fagaduindu-le ca le va da inapoi un numar îndoit de piese.
Farsa era jucata astfel:
Clientul naiv aparea ai dadea lui Andronic 5 piese de aur, de pilda, apoi peste cateva ore, Andronic aducea clientului 10 piese.
Acesta se repezea in oras sa le schime spre a controla daca cumva piesele nu sunt false, dar piesele flind adevarate încrederea naivului era castigata.
Mazeta, astfel convinsa, se întorcea aducând lui Andronic întreaga lui avere spre a fi indoita ; dar în momentul acesta unul din complici aparea de afara, batea in usa si facea somatiunile legale. Usa era, fireste, deschisa si toto cei de fata erau declarati arestati.
Atunci Andronic, facând pe zapacitul si pe disperatul, arata clientului o iesire dosnica spre a scapa.
Clientul, foarte bucuros ca a scapat cel putin cu obrazul curat, fugea cat mai repede, lasând banii pierduti.
Cu acest sistem Andronic a escrocat numerosi naivi, agonisind, se zicea, aproape 100.000 lei.
Pentru inlesnirea operatiilor, dansul avea numai putin de 7 locuinte precum: in strada Soarelui 5, in Fracmasona 32, in Rodolf 4, etc.

Afacerea face veselia publica, care râde, fireste, pe socoteala prostilor lacomi de bani câstigati fara munca.

Printre victime au venit sa reclame doi calugari dela manâstirea Cernica : Pimen Georgescu a fost escrocat cu 7.000 lei iar Hariton cu 3500 lei.

28 iulie 2009

Pag. 31-32



La_începutul lunei Iunie 1902, s'a inaugurat, în gradina Ateneului, bustul lui G. Dem. Teodorescu. Au vorbit dr. Marinescu, profesorul dela Sf. Sava Ion Suchianu, Georgescu-Carpen, dr. C Severeanu si Grigore Tocilescu.

La sfasitul lunei Iunie moare Take Giani, fruntas al partidului liberal si avocat de intâia mâna, fost ministru al justitiei si fost presedinte al Camerei.
Giani a murit la vârsta de 64 ani.

27 iulie 2009

Pag. 29-30



O_telegrama din Constatinopol, anunta moartea subita a printului Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei Gheorghe Bibescu sub care a izbucnit revolutia dela 1848.

Printul Blbescu, nascut la Bucuresti la anul 1834, a murit, în putere inca, la varsta de 68 ani. A fost ofiter in armata franceza, a luat parte la razboiul franco-german din 1870, s'a batut vitejeste si a fost facut prizonier si internat la Coblentz. A scris mai multe opere, intre care „Retraite de six mille", premiata de Academia Franceza.

Pag. 27-28



O_telegrama din Viena, anunta ca mama reginel Ellsabeta, principesa Maria Vilhelmina Frederica Elisabeta de Wied, a murit la vârsta de 77 ani, la castelul sau din Segenhausen.

Un mare incendiu izbucneste in strada Smârdan. Hotelul Concordia, proprietatea maiorului Fanuta, a luat foc si a ars în mare parte. A fost unul din marile incendii ale Bucurestilor.

Pag. 25-26



Agitatiile pensionarilor, dintr'o parte, si a meseriasilor, din alta parte, silesc guvernul sa prezinte cat mai repede doua proiecte de legi relative la meserii...

La 11 Martle 1902, se infatiseaza inaintea Curtei cu Juratl procesul Caragiale-Caion.
Curtea e prezidata de d. consilier Flaislein asistat de d-nii Bals si Ferichide.
Publicul nu este interesat la acest proces, lume foarte putina.

Pag. 23-24



Si_la începutul anului 1902 criza proprietatei urbane dainuesti. Proprietarii fac numeroase intruniri si adreseaza guvernului un memoriu prin care, intre altele, cer : 1) casele neinchirate sau nelocuite sa fie scutite de impozit funciar; 2) sa se faca imediat un nou recensamânt ; ...

Desi guvernul Sturza aproape nu avea opozitie - sau poate tocmai din aceasta cauza - partidul liberal incepe sa sovaie si o criza ministeriala izbucneste : ministrul finantelor G. D. Palade iese din cabinet...

Pag. 21-22



In_sfarsit, batrânil conservatori au un succes electoral, generalul Iacob Lahovary este ales senator de Covurlui cu 178 voturi in conra candidatului liberal generalul Pilat care n'a avut decat 147.

O afacere care face mult zgomot si incepe sa fie exploatata în contra guvernului este aceea a Olimpicelor. Ce este aceasta afacere ?
In "Monitorul Oficial" dela 13 Decembrie 1901, a aparut un decret ministerial prin care, impotriva dreptului nostru public, se acorda personalitatea juridica Socletatei zisa a Olimpicelor sau a Legaturilor din Grecia. Aceasta pentruca olimpicele sa poata deveni proprietatea imenei mosteniri a lui Vanghele Zappa, marele proprietar si arendas de mosii din România.
Al. Marghlloman adreseaza guvernului o interpelare.
Agitatia creste si prin faptul cs unul dintre ministri, Vasile Missir, a refuzat sa semneze jurnalul consiliului de ministri, gasindu-l protivnic legilor noastre.

Pag. 19-20



Trei zile inainte de Crâciun moare la vârsta de 57 ani Christofi Zerlendi, unul dintre marii bancheri din Bucuresti.
Zerlendi era un nume popular in Bucuresti. De origine grec, fiul lui Leon Zerlendi, mare exportator de cereale care era asociat cu un alt mare exportator grec anume Sechiari.
La moartea tatalui sau a ramas singurul conducator al bancei ce-i purta numele.
Zerlendi a facut si politica ca membru al partidului conservator.
La 1888, dupa caderea lui Ion Bratianu, care fusese timp de 12 ani atotputernic în tara, Zerlendi e propus de guvernul conservator candidat la colegiul I de Senat spre a lupta impotriva sefului liberalilor. Zerlendi un simplu bancher, fara nici o suprafata politica, bate pe cel mai puternic om politic din România.
Aceasta alegere a facut mare senzatie si a dovedit inca odata lipsa de constiinta politica a colegiilor electorale.

Pag. 17-18



Un_scandal literar izbucneste. Un tânâr scriitor C. A. Ionescu, - în pseudonim "Caion" - acuza in Revista Literara pe Caragiale cum ca a plagiat piesa lui Napasta dupa o drama ungureasca intitulata Nenorocul, scrisa de un autor, aproape necunoscut, cu numele Kemeny Istvan. Drept dovada Caion reproducea un numar de rânduri din dialogul piesei unguresti si le punea în comparare cu acelas numar de rânduri din pliesa lui Caragiale.
Aceste destainuiri nu fac prea mare senzatie...

Pag. 15-16



La_începutul lunei Octombrie se face alegerea consiliului de disciplina al baroului. Lupta e crancena fiindca i se da un caracter politic, cum întotdeauna se dedea pe vremea aceea. Conservatorii si junimistii sustin candidatura lui Gheorghe Danielopolu, iar liberalii pe aceea a lui Vasile Lascar. Este ales Danielopolu cu 105 voturi contra lui Lascar care a intrunit 86.

Stirile din afara sunt nelinistitoare. In timpul acesta zilnic gazetele din Viena si din Budapesta publica stiri alarmante asupra intentiunilor Rusiei.
Aceste ziare vorbesc despre o mobllizare ruseasca foarte importanta. La noi în gazetele independente gasim informatiuni aduse de calatorii veniti din Moldova, cum ca pe toata granita se observa mari desfasurari de trupe rusesti. Alte telegrame aduc vestea cum ca rusii concentreaza trupe numeroase în Extremul Orient si ca intentioneaza sa ocupe Coreea. Toate aceste stiri provoaca mare neliniste.

Pag. 13-14



In_ziua de 27 August au plecat la Atena 280 studenti si studente universitare, avand in frunte pe profesorul Grigore Tocilescu.
Studentii au pornit pe jos la gara, dela domiciliul lui Tocilescu, purtând doua drapele : unul românesc si altul grecesc.
Aceasta calctorie, pregatita de mai mult timp, avea pe lânga caracterul studentesc sau calatoresc, si un scop politic ; autorii acestei calatorii credeau ca vizita aceasta ar fi putut încalzi legaturile cu grecii care erau cam reci. La Atena, studentii români au fost primiti în chip foarte sarbatoresc

In ziua de 13 Septembrie 1901 s'a inaugurat pe strada 13 Septembrie, in fata Arsenalului armatei, statuia pompierilor morti vitejeste in ziua de 13 Septembrie 1848, luptand în contra turcilor comandati de Fuad Pasa.
La inaugurarea statuei au participat, si un mare numar dintre pompierii înca în viata. Toti purtau esarfe tricolore cu inscriptia : „Eroii zilei de 13 Septembrie 1848".
Au rostit discursuri: C. F. Robescu, presedintele c'omitetului care a lucrat pentru ridicarea statuei, I. G. Bibicescu primar ad-interim al Capitalei si Dimitrie Sturza seful guvernului.

Pag. 11-12



La_25 Iulie a murit la locuinta sa din strada Cosma, Anastase Stolojan, fruntas al partidului liberal, fost ministru.
Stolojan a murit de o coma diabetica.
Om inteligent si cult a fost raportorul proiectului de revizuire a Constitutiei. In chestia presei a luptat în contra lui C. A. Rosetti, fiind partizanul masurilor restrictive alaturi de Eugeniu Statescu si cu aprobarea lui lon Bratianu.

A doua zi dupa moartea lui Anastase Stolojan, moare o celebritate a baroului bucurestean, avocatul Mihail Cornea.
Cornea era un om foarte inteligent, si dedea mari sperante când a venit dela studii. N'avea decât 24 de ani când a fost ales pentru întâia oara deputat, in Camera dela 1871-75, sub guvernul lul Lascar Catargiu. Atunci a fost contestat fiindca îi lipsea vârsta legala, dar Camera l'a validat.
A fost un avocat celebru, cu mare talent, cu multa patrundere, si cu un minunat simt juridic. Mai târziu sub lon Bratianu a fost atras în partidul liberal, de prestigiul acestui barbat de stat, apoi s'a reîntors in partldul conservator atras de Take lonescu.
O viata intemperanta a impiedecat pe acest om cu o inteligenta superioara, sa dea tot ce ar fi putut da.
La Palatul Justitiei, bustul lui Mihail Cornea este asezat în sala pasilor pierduti.

Pag. 9-10



In_ziua_de 7 lunie a vizitat Sinaia feldmaresalul Beck, seful statului major al armatei austriace, insotit de alti 40 ofiteri.
Vizita a durat numai câteva ore ; totusi i s'a dat o mare importanta politica. Mai ales presa din Austro-Ungaria a relevat aceasta importanta cu articole menite sa faca senzatie. Intre alte ziare „Neue Freie Presse" din Viena, ocupându-se de aceasta vizita, declara ca intelegerea dintre Austro-Ungaria si România a ajuns atat de departe încât încheierea unei aliante militare între amândoua statele n'a ramas decât o chestiune de timp.

Agitatia meseriasilor luând proportie mare, guvernul incepe sa se ingrijeasca. O comisiune este numita de catre ministrul domeniilor, Vasile Missir, spre a elabora un proiect de lege al meseriilor. Din aceasta comisiune fac parte : Emil Costinescu, Matei Corbescu, V. G. Mortun, G. Assan, I. G. Bibicescu, C. Alimanisteanu, Dragu, Toma Georgescu si Take Georgescu.
O intrunire a meseriasilor tinuta in sala Dacia degenereaza in scandal si se sfârseste cu izgonirea lui Take Georgescu seful meseriasilor disidenti.

Pag. 7-8

Pag. 5-6



A_doua zi, la confruntarea cu cadavrul, Candiano fiind intrebat de procuror ce impresie ii face cadavrul, a raspuns in limba franceza :
- On dirait que c'est une vache egorgee... (S'ar zice ca e o vaca macelarita).
Apoi a povestit crima.
- Ea m'a poftit la masa, dar n'am voit sa mananc nici sa, beau, caci ma temeam sa nu-mi pierd curajul.
Am lasat-o sa manânce, fiindca vedeam câ-i e foame. Apol i-am spus: "Scoate-ti rochia, dezbraca-te, draga, vreau sa-ti admir corpul tau frumos, vreau sa admir formele admirabile ale corpului tau, cari-mi plac atat de muit". Si ea si-a scos rochia si s'a asezat la piano.
Ardea în mine, în acest moment, dorinta de a'mi infige pumnalul in spinarea ei rotunda si grasa...

23 iulie 2009

Langa Casa Armatei

Pot face reclama Romaniei cu poza asta?
Am steag, am Capsa hotel de 5* si cafenea, am "casa veche", am "Cineva iti asteapta fiecare cuvant"(ca acum e liber la inregistrari, cica).

Calea Victoriei 31

Poza asta era faina de postat cand ajungeam la paginile despre cafeneaua Capsa... dar am sa o pun azi, cu o mica-mica speranta... sau?



Stiati ca in Barcelona, proprietarii caselor de la strada sunt obligati prin lege sa-si renoveze fatadele odata la cativa ani?

21 iulie 2009

Bucureștii de altădată

"La inceputul lunei August s'a facut pe Dambovita o incercare de plutire cu niste vaporase. Aceste vaporase destinate a parcurge Dambovita dela Ciurel la Abator..."

"Locotenentul Heil Kurt din cavaleria germana a facut calare drumul Metz - Bucuresti, aproximativ 2150km, in 25 de zile."


Si multe alte stiri si "noutati" au fost scrise in cartea "Bucurestii de altadata" de Constantin Bacalbasa. In 1936!

Eu :) , cu bunavointa AdVenture pentru scanner, doamnei Marioara Palanceanu pentru carte (proprietara casei in care locuiesc - are 90+ de ani) si bineinteles editurii Ziarului "Universul" SA am placerea sa va prezint cartea "Bucurestii de altadata" de Constantin Bacalbasa
Nu stiu daca incalc vreun drept de autor al cuiva, dar cum cartea a fost editata in 1936 banuiesc ca nu...

Am decis sa postez cate o pagina pe zi (sunt 300 de pagini) si impreuna sa descoperim Bucurestii anilor 1901 - 1910 prin prisma unui autor care a scris cartea in 1936.

-------------